4 dec. 2012

Cununa la Nunta de Aur - Lucia Patrascu

Versuri din volumul „Cununa la Nunta de Aur” Braila 2008 de Lucia Patrascu


NOSTALGIE

Se-aude o ploaie ce plânge discret
Pe clape de frunze, pe-un verde pian…
Îmi suna-n ureche nostalgic concert,
Îmi pune o floare albastra la geam

Si stropi de oglinda, în care-a ramas
Risipa de zile, risipa de nopti,
Cu care-am cladit mersul pas dupa pas
În anii ce tineri…În anii cei copti…

Captiva în jocul oglinzilor mici
Sunt ca o-ntrebare ce n-are raspuns,
Sa aflu odata de ce stau aici
Si-ascult cum pianul tot plânge patruns.

Dar, iata-mi raspunde un glas dintre nori:
„ Nu-i ploaia albastra pierduta în timp,
Nici roua gustata odata pe flori.
E vârsta ce trece în alt anotimp!”

                           
PARTE

O parte-a plecat sa colinde cu voi…
Cea mai buna parte din mine!...
Saraca-am ramas în vremea de-apoi…
Saraca…Si-acum nu stiu cine

Mi-ar da înapoi anii buni si frumosi,
Pe frunte mi-ar pune cununi
Din flori de bujori sau de chiparosi
Si-n palme un glob cu minuni,

Sa chem înapoi începutul din el
Si capat de drum sa-l pun iar,
Dar stiu ca viata mi-ar fi tot la fel
Si-as cere din nou, ca pe-un dar,

Aceeasi povara pe care-o purtam
Prin soare…Si-apoi prin nameti…
Sunteti bucuria pe care o am!...
Si calda tristete-mi sunteti!...

                       
ÎMI  PLACE

Îmi place acel ceas de seara,
Când tu ma chemi…Si ma doresti…
Si-mi spui mereu a câta oara
De câta vreme ma iubesti.

Si-mi place ceasul de tacere,
Ce-ncremeneste clipa-n zbor…
O clipa-n care teama piere
Si se deschid iar usi de dor…

Îmi place acel ceas de noapte,
Când luna doarme în castani…
Si tu îmi spui ( a câta oara?)
Cum ma iubesti de-atâtia ani.

As vrea ca noaptea sa nu moara!...
Si clipa sa ramâna asa!...
Când doar iubirea, ca o stea,
Ne cheama iar spre primavara…

                              
BASME

Grele gene ma adorm
Si-n tacerea cea rotunda,
Mângâind albastra unda
Se aud cântari de corn,

Care cheama-nvolburate
Dulci miresme despletite,
Calde soapte împlinite
În boboci…Îngemanate…

Suflete ca-ntr-un ghioc
Cresc în alte anotimpuri,
Caier nevazut de nimburi
Le-nsoteste ca-ntr-un joc…

Si, sub pleoapa prinsa-n gene
Într-o noapte, corn de luna
A tacut…Fara sa-mi spuna
Ca-mi plâng basm de Cosânzene…

                                
ÎNCEARCA

Cu grija înlatura patima grea…
Si afla iubirea pe care o vrei…
Priveste tot cerul din inima mea…
Ghiceste în stelele din ochii mei…

Mai plimba-ti caldura din palme (cocori!)
Pe sufletul meu, ce asteapta povesti.
Si-n cântul soptit de sfioase viori
Aduna-mi cununa de plete ceresti

Sa-mi fie podoaba de alt început
Si leagan iubirii ce creste mereu
Si-odata cu vraja din primul sarut
Uneste tot cerul cu sufletul meu.
                

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu